Digitalizarea este singura soluție reală pentru România

În fiecare campanie electorală apare câte un politician care promite că „va face ordine”, că „va reforma statul”, că „va pune oamenii competenți la conducere”. În realitate, oricine promite că poate rezolva problemele României păstrând actualul sistem birocratic și legislativ ori minte, ori nu înțelege dimensiunea problemei.

România nu mai suferă doar de corupție sau de lipsă de voință politică. Problema fundamentală este că statul modern a devenit mult prea complex pentru resursa umană pe care o are la dispoziție.

Avem un sistem legislativ sufocat de:

• mii de legi;
• ordonanțe;
• norme de aplicare;
• proceduri;
• excepții;
• raportări;
• avize;
• verificări.

Teoretic, pentru ca acest mecanism să funcționeze perfect, ar fi nevoie de sute de mii de oameni extrem de bine pregătiți, disciplinați și specializați. România nu dispune de această resursă umană. Și probabil nici nu va dispune prea curând.

Problema este similară cu cea din educație.

Trimitem copiii la școală și îi încărcăm cu volume uriașe de informații, mult peste capacitatea lor reală de asimilare. În loc să formăm competență și gândire practică, ajungem să cultivăm dezinteresul. Elevii nu mai caută să înțeleagă, ci să supraviețuiască sistemului. Astfel apare cultura copierii, a plagiatului și a simulării competenței.

Exact același lucru se întâmplă în administrația publică.

Funcționarii sunt împinși într-un sistem atât de complicat încât:

• nimeni nu mai poate stăpâni toate regulile;
• procedurile devin mai importante decât rezultatele;
• oamenii caută scurtături;
• responsabilitatea se pierde în hârtii și aprobări.

Nu mai vorbim despre eficiență, ci despre capacitatea de a naviga printr-un labirint birocratic.

De aceea, simpla schimbare a politicienilor nu poate rezolva problema. Nu contează cine vine la putere dacă sistemul rămâne construit pentru o complexitate imposibil de administrat uman.

Singura soluție reală este digitalizarea profundă a statului.

Nu digitalizare de fațadă, cu formulare PDF trimise pe email, ci automatizare reală:

• interoperabilitate între instituții;
• verificări automate;
• inteligență artificială pentru analiză și control;
• eliminarea dosarului fizic;
• reducerea drastică a interacțiunii birocratice;
• decizii administrative standardizate și transparente.

Prin digitalizare, statul poate fi degrevat exact de funcțiile care necesită masiv personal specializat și instruit — personal pe care România nu îl are și nu îl poate produce suficient de repede.

Un sistem digital bine construit:

• nu obosește;
• nu uită;
• nu cere șpagă;
• nu interpretează diferit aceeași lege;
• poate procesa milioane de operațiuni simultan;
• poate identifica fraude imposibil de urmărit manual.

În loc să avem mii de funcționari care verifică hârtii, am putea avea sisteme automate care:

• validează documente;
• urmăresc fluxuri financiare;
• detectează incompatibilități;
• verifică eligibilități în timp real.

Astfel, resursa umană limitată ar putea fi folosită acolo unde chiar este necesară:

• decizie strategică;
• control uman;
• relație socială;
• intervenție în cazuri complexe.

Țările care vor reuși în următoarele decenii nu vor fi cele cu cei mai mulți funcționari sau cu cele mai multe instituții, ci cele care vor reuși să transforme administrația într-un sistem inteligent, simplu și automatizat.

România încă încearcă să rezolve problemele secolului XXI cu metode administrative din secolul trecut.

Iar până când nu vom înțelege că digitalizarea nu este un moft tehnologic, ci o necesitate de supraviețuire administrativă, vom continua să schimbăm guverne fără să schimbăm cu adevărat nimic.