Politică

Aglomerația și traficul greu nu sunt rezultatul construcțiilor noi, ci al lipsei de dezvoltare a infrastructurii în Iași

Aglomerația și traficul greu nu sunt rezultatul construcțiilor noi, ci al lipsei de dezvoltare a infrastructurii în Iași

Aglomerația și traficul greu nu sunt rezultatul construcțiilor noi, ci al lipsei de dezvoltare a infrastructurii în Iași

În ultimii ani, în Iași s-a conturat tot mai des ideea că dezvoltările imobiliare și construcțiile noi sunt principala cauză a traficului sufocant și a aglomerației urbane. Este o explicație simplă și ușor de transmis public, însă realitatea este mult mai complexă.

Problema reală nu este că orașul crește, ci faptul că administrația nu reușește să adapteze infrastructura la această creștere.

Un oraș care se dezvoltă economic și demografic va avea inevitabil:

  • mai mulți locuitori;
  • mai multe mașini;
  • mai multe firme;
  • mai multe livrări;
  • mai multă mobilitate.

Acestea nu sunt semne ale declinului, ci ale dezvoltării. Problema apare atunci când infrastructura rămâne aproape aceeași în timp ce populația și activitatea economică cresc constant.

Orașul a crescut, infrastructura aproape nu

Zona metropolitană a Iașului s-a extins accelerat:

  • cartiere noi;
  • comune periurbane în dezvoltare;
  • mii de apartamente construite;
  • creștere economică;
  • extinderea sectorului IT și comercial.

Însă marile proiecte de infrastructură au rămas mult în urmă:

  • puține artere noi;
  • lipsa unor centuri complete eficiente;
  • insuficiente pasaje și supratraversări;
  • conectivitate slabă între zonele de dezvoltare;
  • trafic tranzitat prin aceleași puncte critice.

Rezultatul este inevitabil:
aceeași infrastructură încearcă să deservească un oraș mult mai mare decât cel pentru care a fost proiectată.

Construcțiile noi nu creează problema, ci evidențiază lipsa investițiilor

Dezvoltările imobiliare apar acolo unde există cerere:

  • oamenii vin în Iași pentru locuri de muncă;
  • studii;
  • servicii medicale;
  • oportunități economice.

Blocurile noi nu sunt cauza principală a traficului, ci efectul creșterii orașului.

Dacă un oraș atrage populație și investiții, administrația trebuie să răspundă prin:

  • drumuri noi;
  • transport public extins;
  • parcări;
  • centuri ocolitoare;
  • pasaje;
  • infrastructură metropolitană.

Fără aceste investiții, orice creștere urbană devine sufocată de blocaje.

Un oraș modern nu blochează dezvoltarea, ci dezvoltă infrastructura

În multe cazuri, discursul public încearcă să transforme dezvoltatorii imobiliari în principalii vinovați pentru trafic. Dar un oraș modern nu rezolvă problema oprind construcțiile.

Dacă s-ar opri complet construcțiile:

  • oamenii ar continua să vină în Iași;
  • chiriile ar exploda;
  • prețurile locuințelor ar crește și mai mult;
  • iar traficul ar rămâne în mare parte același.

De ce?
Pentru că problema fundamentală este lipsa alternativelor de mobilitate și subdimensionarea infrastructurii.

Lipsa unei viziuni metropolitane

Iașul nu mai este de mult doar municipiul propriu-zis. În fiecare zi:

  • zeci de mii de oameni vin din comunele limitrofe;
  • traficul traversează orașul pentru lipsa variantelor ocolitoare;
  • zonele rezidențiale noi depind de aceleași drumuri vechi.

Cu toate acestea, infrastructura metropolitană a evoluat mult mai lent decât dezvoltarea urbană.

Un oraș care crește are nevoie de:

  • conexiuni rapide între cartiere;
  • legături cu viitoarele autostrăzi;
  • tren metropolitan;
  • parcări de tip park&ride;
  • centuri funcționale;
  • bulevarde de descărcare a traficului.

Fără acestea, orice dezvoltare nouă pare „vinovată”, când de fapt doar scoate la suprafață probleme administrative vechi.

Administrația trebuie să anticipeze dezvoltarea, nu să reacționeze după blocaj

Rolul unei administrații moderne este să pregătească infrastructura înainte ca problemele să devină critice.

Asta înseamnă:

  • rezervarea coridoarelor pentru drumuri;
  • extinderea rețelelor de transport;
  • planificare urbană coerentă;
  • coordonare între municipiu și comunele periurbane.

Din păcate, de multe ori dezvoltarea orașului a fost mai rapidă decât capacitatea administrativă de a o susține.

Creșterea demografică este o oportunitate, nu o problemă

Multe orașe din România se confruntă cu:

  • depopulare;
  • lipsa investițiilor;
  • stagnare economică.

Iașul încă atrage oameni și capital. Acesta este un avantaj major.

Însă fără infrastructură:

  • avantajul se transformă în haos urban;
  • timpul pierdut în trafic crește;
  • calitatea vieții scade;
  • investițiile pot migra către alte orașe.

Concluzie

Aglomerația și traficul greu din Iași nu sunt cauzate în principal de construcțiile noi, ci de faptul că dezvoltarea infrastructurii nu a ținut pasul cu dezvoltarea orașului.

Problema nu este că Iașul crește, ci că administrația:

  • nu anticipează suficient dezvoltarea;
  • nu accelerează infrastructura;
  • și nu transformă creșterea demografică într-un avantaj urbanistic.

Un oraș modern nu combate aglomerația oprind dezvoltarea, ci construind infrastructura necesară pentru a susține dezvoltarea.