Primăria Miroslava respinge dezmembrările terenurilor extravilane. Cetățenii reclamă blocaje administrative și limitarea dreptului de folosință asupra proprietății

În comuna Miroslava, aflată la periferia municipiului Iași și ajunsă la o populație de peste 35.000 de locuitori, tot mai mulți proprietari de terenuri reclamă dificultăți în obținerea aprobărilor pentru dezmembrarea terenurilor extravilane.

Potrivit mai multor cetățeni, administrația locală respinge sau blochează cererile de urbanism prin care proprietarii doresc împărțirea terenurilor în loturi mai mici, destinate unor activități personale sau gospodărești.

Criticii acestei practici susțin că administrația aplică o interpretare excesiv de restrictivă a regulilor urbanistice, în condițiile în care realitățile economice și sociale s-au schimbat semnificativ în ultimii ani.

Cerere tot mai mare pentru loturi mici în extravilan

În contextul creșterii costului vieții și al interesului pentru autonomie alimentară și energetică, tot mai multe persoane caută:

• loturi pentru grădini;
• spații pentru cultivarea legumelor;
• mici activități agricole;
• creșterea animalelor pentru autoconsum;
• amplasarea unor construcții ușoare sau mobile;
• instalarea de panouri fotovoltaice.

Mulți locuitori afirmă că astfel de activități sunt greu sau imposibil de desfășurat în zonele urbane dense, iar terenurile extravilane reprezintă singura alternativă realistă.

În plus, dezvoltarea tehnologiilor moderne — precum sistemele fotovoltaice independente, puțurile forate, bateriile de stocare și casele mobile — permite utilizarea eficientă a unor suprafețe mici de teren fără presiune majoră asupra infrastructurii publice.

Proprietarii reclamă limitarea dreptului de dispoziție asupra terenurilor

O parte dintre proprietari consideră că refuzul dezmembrărilor reprezintă o limitare excesivă a dreptului de folosință și administrare a proprietății private.

Aceștia susțin că:

• terenurile sunt proprietate privată;
• dezmembrarea nu schimbă automat categoria de folosință;
• nu se solicită neapărat construire de locuințe permanente;
• iar loturile ar putea fi utilizate pentru activități personale, agricole sau recreative.

În opinia acestora, administrația locală ar trebui să găsească soluții de reglementare și organizare, nu să blocheze complet inițiativele cetățenilor.

Nevoia unei viziuni moderne asupra extravilanului

Tot mai multe localități din Europa permit utilizări flexibile ale terenurilor extravilane:

• agricultură de familie;
• microferme;
• camping privat;
• gospodării autonome;
• activități ecologice și recreative.

Într-o comună aflată într-o expansiune rapidă precum Miroslava, locuitorii spun că autoritățile ar trebui să adapteze regulile urbanistice la noile realități economice și tehnologice.

Susținătorii unei abordări mai flexibile afirmă că:

• nu orice teren trebuie urbanizat;
• nu orice parcelare produce haos urbanistic;
• iar activitățile desfășurate în extravilan pot reduce presiunea asupra zonelor rezidențiale.

O dezbatere tot mai importantă

Subiectul ridică o întrebare mai amplă despre modul în care administrațiile locale înțeleg raportul dintre:

• interesul public;
• dezvoltarea urbană;
• și dreptul cetățenilor de a utiliza proprietatea privată.

Pentru mulți proprietari, posibilitatea de a deține și administra un mic lot de teren extravilan nu reprezintă speculă imobiliară, ci o formă de independență economică și organizare personală într-o perioadă marcată de costuri ridicate și incertitudine economică.

Rămâne de văzut dacă administrația din Miroslava va adopta în viitor o abordare mai flexibilă și mai adaptată nevoilor reale ale comunității locale.