Economie

De ce nu li se spune celor 70% dintre români că multe locuri de muncă se vor transforma?

De ce nu li se spune celor 70% dintre români că multe locuri de muncă se vor transforma?

De ce nu li se spune celor 70% dintre români că multe locuri de muncă se vor transforma?

În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre inteligența artificială, roboți și automatizare. Se anunță fabrici inteligente, vehicule autonome, software care poate redacta documente, analiza date și chiar lua anumite decizii. Cu toate acestea, foarte puțini lideri politici vorbesc deschis despre impactul pe care aceste schimbări îl pot avea asupra pieței muncii.

Mulți oameni au sentimentul că societatea evită o discuție sinceră: ce se va întâmpla cu locurile de muncă atunci când tehnologia va putea face o parte semnificativă din activitățile desfășurate astăzi de oameni?

Nu este sigur că 70% dintre locuri de muncă vor dispărea

În primul rând, trebuie făcută o distincție importantă. Numeroase studii estimează că un procent mare dintre activitățile de muncă pot fi automatizate parțial, însă asta nu înseamnă automat că același procent de locuri de muncă va dispărea complet.

De-a lungul istoriei, tehnologia a eliminat anumite ocupații, dar a creat și altele noi. Problema este că tranziția poate fi dureroasă pentru cei care nu reușesc să se adapteze la timp.

Riscul real nu este că milioane de oameni se vor trezi peste noapte fără serviciu. Riscul este că anumite competențe vor deveni mai puțin valoroase, iar cei care nu dobândesc competențe noi vor întâmpina dificultăți în găsirea unor locuri de muncă bine plătite.

De ce se vorbește atât de puțin despre asta?

Există mai multe motive.

În primul rând, nimeni nu poate estima cu exactitate ritmul schimbării. Tehnologia avansează rapid, dar adoptarea ei la scară largă este influențată de costuri, legislație, infrastructură și acceptarea socială.

În al doilea rând, liderii politici preferă adesea să vorbească despre oportunitățile create de tehnologie, nu despre riscurile pe termen scurt. Discuțiile despre dispariția unor ocupații pot genera anxietate și tensiuni sociale.

În al treilea rând, multe instituții sunt ele însele nepregătite pentru amploarea transformărilor care urmează.

Adevărata problemă este pregătirea

Întrebarea nu este dacă anumite meserii vor fi afectate. Acest lucru se întâmplă deja.

Întrebarea este dacă oamenii au acces la educație, recalificare și oportunități pentru a face tranziția către noile domenii economice.

Un șofer poate deveni operator de sisteme automate. Un muncitor poate învăța să supravegheze roboți industriali. Un funcționar poate utiliza instrumente de inteligență artificială pentru a deveni mai productiv.

Societățile care investesc în formare profesională vor trece mai ușor prin această schimbare.

Ce ar trebui să facă România?

România are nevoie de o strategie națională privind automatizarea și inteligența artificială.

Aceasta ar trebui să includă:

  • programe de recalificare accesibile;
  • educație digitală încă din școală;
  • sprijin pentru antreprenoriat și inovare;
  • stimularea investițiilor în tehnologie;
  • simplificarea birocrației prin digitalizare.

Oamenii trebuie informați despre schimbările care vin, dar și despre oportunitățile pe care acestea le creează.

Preavizul există deja

Într-un anumit sens, „preavizul” există. El vine sub forma progresului tehnologic pe care îl vedem în fiecare zi: aplicații care înlocuiesc procese administrative, roboți în fabrici, inteligență artificială care asistă activități de birou și servicii digitale care reduc nevoia unor operațiuni manuale.

Provocarea este dacă alegem să ignorăm aceste semnale sau să ne pregătim pentru ele.

Viitorul nu este scris dinainte. Unele locuri de muncă vor dispărea, altele se vor transforma, iar altele complet noi vor apărea. Diferența dintre succes și dificultate va fi dată de viteza cu care oamenii, companiile și statul se adaptează la această nouă realitate.