De ce nu anunță nimeni?

În ultimii ani, digitalizarea a devenit cuvântul preferat al tuturor guvernelor. Se vorbește despre platforme online, inteligență artificială, automatizare, dosarul electronic, semnătura digitală și interconectarea bazelor de date. Se promit servicii publice mai rapide, costuri mai mici și mai puțină birocrație.

Dar există o întrebare pe care aproape nimeni nu o pune:

Dacă digitalizarea reușește, ce se va întâmpla cu miile de locuri de muncă administrative din aparatul public?

În numeroase instituții, o mare parte din activități constă în introducerea, verificarea, mutarea și arhivarea informațiilor. Exact tipul de activități pe care sistemele informatice moderne le pot realiza astăzi mult mai rapid și cu mai puține erori.

Atunci când cetățeanul completează un formular online, când documentele circulă electronic între instituții și când verificările sunt făcute automat de sisteme informatice, necesarul de personal pentru activități repetitive scade semnificativ.

Nu înseamnă că oamenii nu mai sunt necesari. Înseamnă că sunt necesari mai puțini oameni pentru aceleași operațiuni administrative.

În multe domenii private, acest proces s-a produs deja. Băncile au redus activitatea de ghișeu prin internet banking. Companiile de utilități folosesc facturarea electronică. Magazinele utilizează case de marcat automate. Productivitatea a crescut, iar numărul de angajați necesari pentru anumite operațiuni a scăzut.

Este greu de crezut că administrația publică va fi o excepție.

Tăcerea care împiedică adaptarea

Problema nu este digitalizarea.

Problema este lipsa unei discuții sincere despre efectele ei.

Dacă peste 5 sau 10 ani o mare parte din activitățile administrative vor fi automatizate, oamenii care lucrează astăzi în aceste poziții ar trebui să știe acest lucru din timp. Nu pentru a fi speriați, ci pentru a avea timp să se pregătească.

O persoană informată își poate continua studiile, poate învăța o nouă meserie, poate începe o afacere sau se poate orienta către domenii unde există deficit de personal.

O persoană care află în ultimul moment că postul său nu mai este necesar are mult mai puține opțiuni.

De aceea, poate cea mai mare greșeală este evitarea subiectului.

România are nevoie de oameni în alte domenii

În timp ce multe activități administrative pot fi digitalizate, există sectoare care duc lipsă de personal:

• construcții;
• industrie și producție;
• agricultură modernă;
• servicii tehnice;
• energie;
• sănătate și îngrijire;
• tehnologia informației;
• antreprenoriat și servicii private.

Economia are nevoie de oameni care produc bunuri, dezvoltă servicii, construiesc infrastructură și creează valoare adăugată.

O strategie matură de digitalizare ar trebui să fie însoțită de programe de recalificare și orientare profesională, astfel încât angajații afectați să poată face tranziția către domenii cu cerere reală.

O oportunitate, nu o amenințare

Digitalizarea nu trebuie privită ca un dușman al angajaților.

De-a lungul istoriei, fiecare progres tehnologic a eliminat anumite activități, dar a creat altele noi. Problema apare atunci când schimbarea este ignorată și oamenii sunt lăsați să descopere singuri realitatea.

Un stat responsabil ar trebui să spună clar:

„Da, digitalizarea va reduce nevoia de personal în anumite activități administrative. Tocmai de aceea vom începe din timp programe de pregătire și reconversie profesională.”

Aceasta ar fi o abordare onestă și predictibilă.

Întrebarea esențială

Poate că adevărata întrebare nu este dacă digitalizarea va reduce numărul de posturi administrative. Tehnologia deja demonstrează că poate face acest lucru.

Întrebarea este de ce această discuție este evitată și de ce oamenii nu sunt informați din timp, astfel încât să își poată construi un viitor într-o economie care se schimbă rapid.

Pentru că adaptarea este mult mai ușoară atunci când schimbarea este anunțată înainte să devină inevitabilă.